Mult succes cu ei, să pe pastrezi mereu curățenia cum se vede și dacă te orientezi către ciungii de ploiești, în Aprile-Mai dacă ajungi pe lângă Severin, îți fac cadou două perechi de pui, cu condiția să ai grijă de ei și să nu îi ții în acelaș compartiment cu alte rase.
Mulțumesc frumos, apreciez la superlativ gestul dumneavoastră.
Din păcate însă, din cauza lipsei timpului liber, am redus foarte mult numărul de porumbei. Nu mă mai puteam ocupa de ei așa cum se cuvine.
Chiar voi apela la d-voastra pt. niste Ciungi. Nu am facut-o inca deoarece nu sunt gata cu compartimentul pt. zburatori (unde doresc sa separ toti tipplerii pt. a-i putea zbura cum se cuvine). Pana acum a fost o joaca insa mi-au intrat foarte tare la suflet acesti porumbei zburatori si doresc sa lucrez cu ei mai atent.
Multumesc anticipat!
Ca sa vedeti ca sunt un om dispus sa invete, cand veti avea de vanzare o pereche de pui, vreau sa cumpar una de rasa pura (linie veche) ca sa vad si eu cum arata cu adevarat Ciungul de Ploiesti si, mai ales, ce stie sa faca acolo sus pe cer.
ma scuz ddaca am suparat pe cineva miii de scuze dar cand aud de sfrcolati si ciungi ???? parcami vine sa vorbesc.
rasa de ciung a formato dom.maxim si bolangiu
maxim ierea negustor de vite dar si un iubitor de pasari de analtime mergea la targuri dupavite si cumpara si porumbei da numai de analtime asa sa format ciungu
peurma a inbunatatit rasa mari crescatori
anghel sergentu.teasca.gica mutulica.aurica bobbonaru.crisiu stomatologu.francu vasile .morosanu .marcel diaconu.petre stelian .stanescu.si ultimu .dadu comanov care .sa stins anu trecut .
astea sant colosii mari crescatori de rasa ciung de ploiesti.
Eu nu m-am suparat deloc insa ma asteptam ca cineva cu experienta d-voastra la rasa asta sa imi spuna, cu argumente, de ce pasarile mele nu sunt ciungi ci doar, eventual, niste gutani.
M-a deranjat afirmatia ca vreau sa "ma afirm" cand de fapt eu am niste pasari primte cadou si pe care le tin doar ca si doici. Nu am afirmat niciodata ca as avea experienta la rasa Ciung de Ploiesti sau ca macar as creste aceasta rasa.
Omul cat traieste invata asa ca mai mult ma bucuram daca imi ziceati ca spre exemplu nu sunt Ciungi deoarece au ciocul nu stiu cum sau pozitia nu este corecta ori alt aspect de genu acesta.
salut ma numesc mircea si sant din craiova cresc rasa de ciung de 30de ani ma scuzati daca deranjez da ce stiti voii de ciung ????? ce aveti dumneavroasta an cotet puteti sai numiti ciungii????faceti rasa de ras nu va mai afirmati scuze daca am suparat e cineva .
stima
Ce ai scos din perechea mixta tippler-ciung? S.a pripasit la mine in vara un pui cenusiu, cu aspect de tippler, dar cu coada lata cu 15 rectrice si usor trenat. Ma gandesc eu ca din combinatia asta e scos. Mi.a zburat cu galatenii intre o ora si o ora jumatate, in puncte, fara antrenamente. Ajung la ei doar la sf. de saptamana. La coborare facea corabii. Sunt curios cum zboara produsii din combinatia asta, in cazul meu am mers doar pe presupuneri cu privire la origini. I.am luat o femela tippler, dar nu am apucat sa ii zbor impreuna.
Am scos pui care aveau cam toate trasaturile de Tippler. Cu o singura exceptie, ciungii mei nu sunt trenati. Aici artrebui sa intram intr-o discutie ampla Ciung de Ploiesti sau Sfarcolat de Ploiesti (care asta din urma este trenat) insa eu nu posed atatea cunostinte pt. a o purta. Ne-ar ajuta cineva care sa stie bine subiectul. Poate se iveste cineva.
Revenind la pui, erau toti ca Tipplerii si in afara de mine nu stiu daca cineva le mai zarea sangele de ciung (desigur, exceptand expertii in ciungi de Ploiesti). Atat cat au zburat la mine (nu-i mai am) nu pot spune prea multe despre zborul lor decat ca nu se deosebeau cu nimic ca si tehnica de confratii lor tippleri 100%.
Daca esti curios, la anu' pot sa-ti ofer pui din aceasta combinatie. Perechea din care i-am scos nu am de gand sa o despart cu atat mai mult cu cat sunt multumit de zborul mamei (ciunga) iar de al tatalui (tippler) nici nu mai discut.
Am observat ca ciungii tai nu sunt trenati. Eu am mers pe ciungi si nu pe sfarcolati, sau cel putin o combinatie intre ei. Nu prea aduce a sfarcolat. Are aripile usor trenate in sensul ca le poarta imediat sub coada, se si ating putin de marginile cozii, nu ii atarna ca la sfarcolati. Are capul micut si patratos, ciocul mediu spre scurt si la corp e micut. Are zbor rapid, cu batai scurte. Nu prea aduce cu sfarcolatii, in afara de coada aia lata si usor boltita, cu 15 pene. Oricum, in Craiova, in afara de crescatorii care zboara in competitii si au loturi cu origine bine cunoscuta, nu prea se face diferenta intre cele doua rase, la toti le spun ciungi si majoritatea sunt intre standarde. Cum al meu e venit cine stie de unde, nu pot merge decat pe presupuneri. Astept sa vad la primavara daca reproduc ceva din el cu perechea tippler pt ca femela e cam batrana. Sa ii vad ce scot, atat ca aspect, cat si ca zbor.
Păi... din nou WOW!
Încă orscilez între a mă concentra pe o singură rasă (eventual o singură culoare a unei singure rase) sau a-mi lua (cel puţin acum ca diletant) câteva perechi din câteva rase... Până îmi pun ordine în predilecţii mă feresc să-mi mai încarc gestiunea cu alte păsări pt. că precis nu mă voi îndura să mai renunţ la ele... Totuşi proiectul ăsta cu un stol de ciungi-tippleri e mai mult decât în asentimentul meu şi mai mult decât tentant. Cred că nu voi rezista mai mult de anul ăsta fără ceva zburători... de zbor... cât mai artistic şi cât mai de înălţime (aproape exclus jucători/ rolleri)... Succes şi multă bucurie cu atleţii ăştia!
Multumesc, asemenea!
In ceea ce priveste porumbeii, la mine lucrurile stau foarte simplu.
La modul serios-real, incerc sa cresc doar 2 rase - Castaniul de Craiova si Negrul Trenat de Bucuresti.
Sunt rasele mele preferate (cu un mic plus pt. castanii) si sper sa obtin rezultate ca si crescator cel putin la fel de multumitoare pt. mine cum am obtinut la gaini (in speta rasa Faverolles Salmon).
Insa, de placut, imi plac o sumedenie de rase de porumbei. Profitand de monogamia si proverbiala lor fidelitate (care, daca sunt analizati in detaliu, se constata ca nu mai este chiar atat de proverbiala - asta ca o mica paranteza), am decis sa mai tin (sa ma bucur de fapt) inca vreo cateva rase.
Toti ceilalti porumbei pe care ii am, ii tin strict pt. incantarea privirii (deci a sufletului) si, in plus, mai pimesc si misiuni speciale care constatu in cresterea unor pui de Castaniu de Craiova.
Inclusiv Voltati Indieni spre exemplu mi-au crescut exemplar un pui de castaniu pe care li l-am pus cand avea deja vreo saptamana.
Zborul mixt (tippleri-ciungi-voiajori-metisii de voiajor) sper sa fie unul frumos, de durata si inaltime.
Pt. ca nu ii voi sili absolut deloc (nu zburatacesc porumbeii, zboara doar atunci cand vor si cat vor), rezultatele vor fi unele foarte modeste in raport cu calitatile raselor din stol (rasele de zburatori) dar chiar si asa, pt. mine este mult mai placut sa ii vad cum pleaca in vazduh din pura placere de a zbura.
Chiar aseara ma bucuram de zborul lui Boyka si al celorlalti 2 colegi ai lui, care plecau vijelios de pe cotet si zburau la disparitie.
Cat priveste rollerii, sigur voi lua si o pereche de galateni cu jos lung pt. ca si acestia imi plac mult.
Atata timp cat nu ai pretentii de a creste respectand standardele de rasa si cultivand calitatiile exemplarelor, pot tine in voliera cate rase doresti.
Cand vrei insa performanta (aspect fizic, zbor, joc etc.), te axezi strict pe ce anume te intereseaza si incepi selectia la modul serios.
Asta la nivel de teorie. Practica uneori spune si altceva.
Eu spre exemplu la Castanii am un mascul batran care nu mai reproduce. Varsta isi spuen cuvantul. Nu l-as elimina din cotet pt. nimic in lume.
Zilnic ma bucur ca prezenta lui.
Un alt crescator il vindea sau omora de mult si locul lui il oferea unui reproducator bun.
Dacă voi alege o rasă (autohtonă, rară şi periclitată) voi încerca să obţin ceva performanţă, asta spre binele rasei. Deigur, ca pt. orice performanţă, e nevoie de talent şi inteligenţă specifică acelui domeniu, plus fler... aşa că rămâne să văd dacă de la vârsta asta mai pot dezvolta competenţele necesare, în condiţiile în care mai am şi alte preocupări... Totuşi merită încercat!...
Iniţial mă găndeam la rasele grele româneşti. Încă îmi par spectaculoase aşa cum apar ele în imagini de epocă...
În afară de acestea mă atrag zburătorii. Cei de durată mare mai puţin, pt. că-mi imaginez că sacrifică spectacolul pt. timp, fiindcă altfel n-ar prea avea energie... spre ex. am auzit deja că tipplerii hiper-performanţi zboară relativ banal, cam la înălţimea unui bloc cu 4 etaje, doar că o fac câte o zi întreagă. Poate e mit lansat de cârcotaşii care nu au păsări cu asemenea performanţă privind durata. Nu am văzut zburători decât în poze. Dintre aceştia mă atrag, natural, Ciungii de Ploieşti. Am citit câteva poveşti captivante despre ei. Totuşi cred că aş îmbina una cu alta dintre criterii şi preferinţe şi aş alege o rasă mai ameninţată dintre cele autohtone. Acum mă gândesc ca primă opţiune la Dungaţii de Arad. Sunt foarte vechi şi tind să dispară de la noi, chiar dacă în Europa nu stau chiar aşa rău. Apoi mă atrag şi alţi zburători din vestul ţării, gen Încălţaţi de Banat şi Pestriţii de Arad. Dintre aceştia, mi s-a spus că Pestriţii, descendenţi ai foştilor Scheckeli vienezi, erau zburaţi în stoluri de până la 100 de exemplare. Evoluau foarte nervos, în opturi, la mare înălţime, până la 3 ore. Cei care mai există au fost infuzaţi cu Tippleri de Manchester, ceea ce le-a crescut durata de zbor până la 10 ore, însă i-a temperat şi ca nervozitate şi ca înălţime... Nu ştiu dacă o să am ocazia vreodată să văd un stol imens din linia veche, neinfuzată... însă cred că e absolut spectaculos :) Tare mi-ar place să cresc aşa ceva...
Rolleri mă bate gândul să adopt din cei de Timişoara. Cred că dacă aş găsi câteva perechi despre care să am certitudinea că sunt din liniile vechi originale, nu aş sta pe gânduri. I-aş creşte însă pt. agrement. Nu prea îmi place zborul cu joc... scuze, dar mă duce cu gândul la agonia unei pasări împuşcate...
Referitor la exemplarele bătrâne, şi eu cred că-şi merită pensia. Eu niciodată nu mi-aş abandona veteranii. Momentan nu prea am asemenea exemplare, însă aşa cred. Am în schimb 2 porumbei cu handicap, care nu mai zboară... Nu i-aş omorâ niciodată...
Domnule, la teorie esti beton. Pana si despre zborul tipplerilor pe blocul cu patru etaje (la inceput erau zece) ai auzit. Nu ar fi mai bine sa-i incerci mai intai si pe urma sa ne povestesti? Ca fluturi cu zburatori unul mai performant decat altul au prins multi pe aici. In final s-au pierdut ca magarul in ceata. Iar ideea de a creste nu stiu cate rase de zburatori e o idee cat se poate de proasta. O zice unul care se incadreaza in prostia asta.
Daca la mine va referiti, am specificat ca este doar un hobby fara pretentii cresterea acestor porumbei (zburatorii).
De altfel, spre exemplu, am o pereche formata din mascul tippler si femela ciung de Ploiesti si nu am de gand sa-i despart pt. ca sunt parinti minunati care isi fac treaba in sensul asta.
Repet, este doar un amatorism, o joaca aceasta crestere a zburatorilor.
Stiu (atat cat stiu, desigur) ca a creste zburatori de performanta este o arta si ori o faci ca la carte ori o faci asa ca mine, adica in joaca si, evident, cu rezultate foarte slabe si fara pretentii.
P.S. - o pereche de vienezi imi iau si eu. Imi plac si aia. :))
Nu, ma refeream la cealalta postare, cu multe impresii din folclor. E foarte greu sa tii porumbei performanti din mai multe rase si sa-i zbori impreuna. Devin toti o apa si un pamant, chiar daca o rasa zboara mai bine decat alta. La inceput se vede diferenta, insa, in timp, performantele se egalizeaza, in jos. Ca hobby ii cresc si eu pt ca nu ma pasioneaza concursurile si nici nu am timp de ele. Pana acum m-au impresionat berzatii, care, de multe ori, la ora 7 dimineata nu sunt prezenti la masa si atunci trebuie sa ii caut pe sus, pe cer. Cred ca zboara singuri, in cinci zile din sapte. Si tipplerii aia pe care ii dai la zbor dimineata si, cand vii seara acasa, aterizeaza si ei, fara sa gafaie, m-au impresionat. Folclorul ala cu inaltimea blocului e o prostie. Pana una-alta, durata zborului e criteriul unic in concursurile din lumea asta. Palierele alea de altitudine de la zburatorii de inaltime lasa loc la interpretari subiective si eu am indoieli in privinta rezultatelor.
Berzatii mi se par si mie foarte interesanti.
Avea un vecin un mic stol de 4 exemplare care zburau singuri destul de mult si destul de sus ca si altitudine insa vizibili cu ochiul liber si fara efort in sensul asta.
Ma batea gandul sa iau si eu macar o pereche (si nu o data) insa cei pe care i-am vazut pe viu mi s-a parut ca sunt prea "salbatici" ca si temperament pt. gusturile mele (eu fiind ofisnuit cu pasari blande indiferent de specia/rasa pe care am crescut-o sau o cresc).
Tot referitor la berzati, imi plac doar cei fara incaltatura.
Cat priveste pe colegul MAIDINROMANIA eu il vad un tip pasionat de pasari in general insa, din pacate pt. el - asa cum am fost si eu un timp indelungat fara voia mea, departe de el din cauza conjuncturii.
Ori, cand esti departe de animalele tale, este greu spre imposibil sa le cresti asa cum iti doresti.
De aceea il inteleg.
Iata asa, in urma unor astfel de dialoguri, si eu, si el, invatam destule.
Ok, scuze dacă am deranjat cu comentariile mele de columbofil închipuit. Aşa cum am arătat deschis pe parcursul lor, cunoştinţele mele columbofile se reduc la folclorul specific la care am avut acces. Cum mi-am impus să fiu interesat exclusiv de rase autohtone, despre care cred că, fiecare din ele merită şanse şi sprijin, sursele de informare sunt atâtea câte le ştiţi, de calitatea pe care o cunoaşteţi şi disponibile puţin spre deloc. Cărţi noi despre rasele româneşti de agrement nu prea se publică. Cele vechi, pe lângă că sunt scumpe, nu prea sunt de găsit, etc.. Nu e vina mea.
Altfel îmi plac toţi porumbeii, inclusiv cei de rasă comună. Momentan am guţani doar. Cu efortul de a-i creşte, recupera, reloca, etc., aş fi putut lejer creşte porumbei de rasă.
De când mă tot bag în seamă cu crescători adevăraţi, am primit constant chiar şi oferte de donaţii de porumbei valoroşi pe care până acum le-am refuzat pt. că, la experienţa mea, ar fi fost o responsabilitate prea mare şi poate că s-ar fi irosit în voliera mea acele păsări. Ca o paranteză, din ce am observat, regula e că cei mai generoşi sunt cei care au păsări de calitate, în opoziţie cu deţinătorii care nu prea cunosc bine ce cresc, dar sunt mereu orientaţi să facă un biz.
Ideea de a creşte mai multe rase, pt. divertisment, astfel încât să deţin o volieră care să fie pt. curte ceea ce e un acvariu cu peşti exotici pentru o casă... e doar o variantă de lucru. (ştiu deja, tot din folclor, că "rase multe = probleme multe")
O altă variantă e concentrarea (extremă) pe o rasă-o culoare.
Încă nu sunt foarte hotărât, iar faptul că sunt nevoit să cresc porumbei la mare distanţă şi să îi văd mai rar (momentan nici măcar lunar), mă demotivează şi mă face şi mai ezitant.
În ceea ce priveşte sfatul dumneavoastră domnule (hobbywan), de a creşte în prealabil ceva, mi se pare mai mult decât ok. Sper să-l urmez cât de curând. Totuşi, dacă aş fi făcut aşa şi aş fi aşteptat să am întâi zburătorii mei, nu v-aş mai fi aflat părerile despre stolurile mixte; zborul tipplerilor; durata zborului ca şi criteriu de concurs; etc., păreri care mi se par deosebit de interesante şi la care altfel nu aş fi avut acces pt. că nu cunosc nemijlocit niciun crescător experimentat, de aceea mediul online îmi e, cel puţin pt. moment, singura modalitate de interacţiune.
PS (@ hobbywan): Foarte interesant tot ce creşteţi şi cultivaţi!
Aoleu, cu galatenii e' bai mare.
Daca intram in discutii nu cred ca ne mai scapa nimeni.
Cred ca nu exista rasa romaneasca ce sa nasca atatea pasiuni, patimi si polemici cum naste rasa Jucator de Galati.
Cum arata galatenii cu joc lung?
Exact ca orice alti galateni care joaca bine.
Spun care joaca pt. ca pt. unii, jucatorul de Galati nu mai trebuie sa .... joace ci doar sa zboare mult, cat mai mult.
Apoi, vorba lui Creanga, daca-i jucator sa joace iara daca doar zboara mult, atunci sa fie omologat separat si sa-i spuna zburator de Galati.
Da, ştiu... nici nu intenţionam să deschid subiectul, acum după ce mi-am luat-o peste nas cu zburătorii. :) Eram doar curios, pt. că în textul iniţial era scris "jos" în loc de "joc", şi credeam că e o regiune anatomică ce diferă la anumite linii de gălăţeni. Mulţumesc pt. precizări!
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Din păcate însă, din cauza lipsei timpului liber, am redus foarte mult numărul de porumbei. Nu mă mai puteam ocupa de ei așa cum se cuvine.
Multumesc anticipat!
Altfel, pe acasa pe la Tgv, vin destul de des cu treburi.
0757747323
stima
rasa de ciung a formato dom.maxim si bolangiu
maxim ierea negustor de vite dar si un iubitor de pasari de analtime mergea la targuri dupavite si cumpara si porumbei da numai de analtime asa sa format ciungu
peurma a inbunatatit rasa mari crescatori
anghel sergentu.teasca.gica mutulica.aurica bobbonaru.crisiu stomatologu.francu vasile .morosanu .marcel diaconu.petre stelian .stanescu.si ultimu .dadu comanov care .sa stins anu trecut .
astea sant colosii mari crescatori de rasa ciung de ploiesti.
M-a deranjat afirmatia ca vreau sa "ma afirm" cand de fapt eu am niste pasari primte cadou si pe care le tin doar ca si doici. Nu am afirmat niciodata ca as avea experienta la rasa Ciung de Ploiesti sau ca macar as creste aceasta rasa.
Omul cat traieste invata asa ca mai mult ma bucuram daca imi ziceati ca spre exemplu nu sunt Ciungi deoarece au ciocul nu stiu cum sau pozitia nu este corecta ori alt aspect de genu acesta.
stima
Revenind la pui, erau toti ca Tipplerii si in afara de mine nu stiu daca cineva le mai zarea sangele de ciung (desigur, exceptand expertii in ciungi de Ploiesti). Atat cat au zburat la mine (nu-i mai am) nu pot spune prea multe despre zborul lor decat ca nu se deosebeau cu nimic ca si tehnica de confratii lor tippleri 100%.
Daca esti curios, la anu' pot sa-ti ofer pui din aceasta combinatie. Perechea din care i-am scos nu am de gand sa o despart cu atat mai mult cu cat sunt multumit de zborul mamei (ciunga) iar de al tatalui (tippler) nici nu mai discut.
Vant in pene sa ai!
Veciu' investeste in Kipp si Fii .
Încă orscilez între a mă concentra pe o singură rasă (eventual o singură culoare a unei singure rase) sau a-mi lua (cel puţin acum ca diletant) câteva perechi din câteva rase... Până îmi pun ordine în predilecţii mă feresc să-mi mai încarc gestiunea cu alte păsări pt. că precis nu mă voi îndura să mai renunţ la ele... Totuşi proiectul ăsta cu un stol de ciungi-tippleri e mai mult decât în asentimentul meu şi mai mult decât tentant. Cred că nu voi rezista mai mult de anul ăsta fără ceva zburători... de zbor... cât mai artistic şi cât mai de înălţime (aproape exclus jucători/ rolleri)... Succes şi multă bucurie cu atleţii ăştia!
In ceea ce priveste porumbeii, la mine lucrurile stau foarte simplu.
La modul serios-real, incerc sa cresc doar 2 rase - Castaniul de Craiova si Negrul Trenat de Bucuresti.
Sunt rasele mele preferate (cu un mic plus pt. castanii) si sper sa obtin rezultate ca si crescator cel putin la fel de multumitoare pt. mine cum am obtinut la gaini (in speta rasa Faverolles Salmon).
Insa, de placut, imi plac o sumedenie de rase de porumbei. Profitand de monogamia si proverbiala lor fidelitate (care, daca sunt analizati in detaliu, se constata ca nu mai este chiar atat de proverbiala - asta ca o mica paranteza), am decis sa mai tin (sa ma bucur de fapt) inca vreo cateva rase.
Toti ceilalti porumbei pe care ii am, ii tin strict pt. incantarea privirii (deci a sufletului) si, in plus, mai pimesc si misiuni speciale care constatu in cresterea unor pui de Castaniu de Craiova.
Inclusiv Voltati Indieni spre exemplu mi-au crescut exemplar un pui de castaniu pe care li l-am pus cand avea deja vreo saptamana.
Zborul mixt (tippleri-ciungi-voiajori-metisii de voiajor) sper sa fie unul frumos, de durata si inaltime.
Pt. ca nu ii voi sili absolut deloc (nu zburatacesc porumbeii, zboara doar atunci cand vor si cat vor), rezultatele vor fi unele foarte modeste in raport cu calitatile raselor din stol (rasele de zburatori) dar chiar si asa, pt. mine este mult mai placut sa ii vad cum pleaca in vazduh din pura placere de a zbura.
Chiar aseara ma bucuram de zborul lui Boyka si al celorlalti 2 colegi ai lui, care plecau vijelios de pe cotet si zburau la disparitie.
Cat priveste rollerii, sigur voi lua si o pereche de galateni cu jos lung pt. ca si acestia imi plac mult.
Atata timp cat nu ai pretentii de a creste respectand standardele de rasa si cultivand calitatiile exemplarelor, pot tine in voliera cate rase doresti.
Cand vrei insa performanta (aspect fizic, zbor, joc etc.), te axezi strict pe ce anume te intereseaza si incepi selectia la modul serios.
Asta la nivel de teorie. Practica uneori spune si altceva.
Eu spre exemplu la Castanii am un mascul batran care nu mai reproduce. Varsta isi spuen cuvantul. Nu l-as elimina din cotet pt. nimic in lume.
Zilnic ma bucur ca prezenta lui.
Un alt crescator il vindea sau omora de mult si locul lui il oferea unui reproducator bun.
Iniţial mă găndeam la rasele grele româneşti. Încă îmi par spectaculoase aşa cum apar ele în imagini de epocă...
În afară de acestea mă atrag zburătorii. Cei de durată mare mai puţin, pt. că-mi imaginez că sacrifică spectacolul pt. timp, fiindcă altfel n-ar prea avea energie... spre ex. am auzit deja că tipplerii hiper-performanţi zboară relativ banal, cam la înălţimea unui bloc cu 4 etaje, doar că o fac câte o zi întreagă. Poate e mit lansat de cârcotaşii care nu au păsări cu asemenea performanţă privind durata. Nu am văzut zburători decât în poze. Dintre aceştia mă atrag, natural, Ciungii de Ploieşti. Am citit câteva poveşti captivante despre ei. Totuşi cred că aş îmbina una cu alta dintre criterii şi preferinţe şi aş alege o rasă mai ameninţată dintre cele autohtone. Acum mă gândesc ca primă opţiune la Dungaţii de Arad. Sunt foarte vechi şi tind să dispară de la noi, chiar dacă în Europa nu stau chiar aşa rău. Apoi mă atrag şi alţi zburători din vestul ţării, gen Încălţaţi de Banat şi Pestriţii de Arad. Dintre aceştia, mi s-a spus că Pestriţii, descendenţi ai foştilor Scheckeli vienezi, erau zburaţi în stoluri de până la 100 de exemplare. Evoluau foarte nervos, în opturi, la mare înălţime, până la 3 ore. Cei care mai există au fost infuzaţi cu Tippleri de Manchester, ceea ce le-a crescut durata de zbor până la 10 ore, însă i-a temperat şi ca nervozitate şi ca înălţime... Nu ştiu dacă o să am ocazia vreodată să văd un stol imens din linia veche, neinfuzată... însă cred că e absolut spectaculos :) Tare mi-ar place să cresc aşa ceva...
Rolleri mă bate gândul să adopt din cei de Timişoara. Cred că dacă aş găsi câteva perechi despre care să am certitudinea că sunt din liniile vechi originale, nu aş sta pe gânduri. I-aş creşte însă pt. agrement. Nu prea îmi place zborul cu joc... scuze, dar mă duce cu gândul la agonia unei pasări împuşcate...
Referitor la exemplarele bătrâne, şi eu cred că-şi merită pensia. Eu niciodată nu mi-aş abandona veteranii. Momentan nu prea am asemenea exemplare, însă aşa cred. Am în schimb 2 porumbei cu handicap, care nu mai zboară... Nu i-aş omorâ niciodată...
De altfel, spre exemplu, am o pereche formata din mascul tippler si femela ciung de Ploiesti si nu am de gand sa-i despart pt. ca sunt parinti minunati care isi fac treaba in sensul asta.
Repet, este doar un amatorism, o joaca aceasta crestere a zburatorilor.
Stiu (atat cat stiu, desigur) ca a creste zburatori de performanta este o arta si ori o faci ca la carte ori o faci asa ca mine, adica in joaca si, evident, cu rezultate foarte slabe si fara pretentii.
P.S. - o pereche de vienezi imi iau si eu. Imi plac si aia. :))
Avea un vecin un mic stol de 4 exemplare care zburau singuri destul de mult si destul de sus ca si altitudine insa vizibili cu ochiul liber si fara efort in sensul asta.
Ma batea gandul sa iau si eu macar o pereche (si nu o data) insa cei pe care i-am vazut pe viu mi s-a parut ca sunt prea "salbatici" ca si temperament pt. gusturile mele (eu fiind ofisnuit cu pasari blande indiferent de specia/rasa pe care am crescut-o sau o cresc).
Tot referitor la berzati, imi plac doar cei fara incaltatura.
Cat priveste pe colegul MAIDINROMANIA eu il vad un tip pasionat de pasari in general insa, din pacate pt. el - asa cum am fost si eu un timp indelungat fara voia mea, departe de el din cauza conjuncturii.
Ori, cand esti departe de animalele tale, este greu spre imposibil sa le cresti asa cum iti doresti.
De aceea il inteleg.
Iata asa, in urma unor astfel de dialoguri, si eu, si el, invatam destule.
Altfel îmi plac toţi porumbeii, inclusiv cei de rasă comună. Momentan am guţani doar. Cu efortul de a-i creşte, recupera, reloca, etc., aş fi putut lejer creşte porumbei de rasă.
De când mă tot bag în seamă cu crescători adevăraţi, am primit constant chiar şi oferte de donaţii de porumbei valoroşi pe care până acum le-am refuzat pt. că, la experienţa mea, ar fi fost o responsabilitate prea mare şi poate că s-ar fi irosit în voliera mea acele păsări. Ca o paranteză, din ce am observat, regula e că cei mai generoşi sunt cei care au păsări de calitate, în opoziţie cu deţinătorii care nu prea cunosc bine ce cresc, dar sunt mereu orientaţi să facă un biz.
Ideea de a creşte mai multe rase, pt. divertisment, astfel încât să deţin o volieră care să fie pt. curte ceea ce e un acvariu cu peşti exotici pentru o casă... e doar o variantă de lucru. (ştiu deja, tot din folclor, că "rase multe = probleme multe")
O altă variantă e concentrarea (extremă) pe o rasă-o culoare.
Încă nu sunt foarte hotărât, iar faptul că sunt nevoit să cresc porumbei la mare distanţă şi să îi văd mai rar (momentan nici măcar lunar), mă demotivează şi mă face şi mai ezitant.
În ceea ce priveşte sfatul dumneavoastră domnule (hobbywan), de a creşte în prealabil ceva, mi se pare mai mult decât ok. Sper să-l urmez cât de curând. Totuşi, dacă aş fi făcut aşa şi aş fi aşteptat să am întâi zburătorii mei, nu v-aş mai fi aflat părerile despre stolurile mixte; zborul tipplerilor; durata zborului ca şi criteriu de concurs; etc., păreri care mi se par deosebit de interesante şi la care altfel nu aş fi avut acces pt. că nu cunosc nemijlocit niciun crescător experimentat, de aceea mediul online îmi e, cel puţin pt. moment, singura modalitate de interacţiune.
PS (@ hobbywan): Foarte interesant tot ce creşteţi şi cultivaţi!
PPS (@ CosminN): Cum arată gălăţenii cu jos lung?
Daca intram in discutii nu cred ca ne mai scapa nimeni.
Cred ca nu exista rasa romaneasca ce sa nasca atatea pasiuni, patimi si polemici cum naste rasa Jucator de Galati.
Cum arata galatenii cu joc lung?
Exact ca orice alti galateni care joaca bine.
Spun care joaca pt. ca pt. unii, jucatorul de Galati nu mai trebuie sa .... joace ci doar sa zboare mult, cat mai mult.
Apoi, vorba lui Creanga, daca-i jucator sa joace iara daca doar zboara mult, atunci sa fie omologat separat si sa-i spuna zburator de Galati.